Pe 27-30 mai 2019 s-au desfășurat la Palatul Parlamentului din București lucrările celei de-a 8-a conferințe europene AeroDays. Lansată în 1991, conferința Zilele Aeronauticii Europene (AeroDays) reprezintă evenimentul de vârf în cercetarea științifică și inovarea tehnologică, o platformă de diseminare și de analiză a celor mai recente dezvoltări în aviație și în transportul aerian în Uniunea Europeană. Această ediție a fost însă una globală, prin participări la cel mai înalt nivel din Statele Unite, China și Federația Rusă, ceea ce demonstrează competitivitatea Uniunii Europene în cercetarea și dezvoltarea aerospațială. Pentru prima oară în Europa Centrală și de Est, AeroDays a inaugurat la această a 8-a ediție un concept inovativ, TandemAEROdays19.20, compus din două evenimente integrate organizate în România în 2019 și în Germania în 2020.

Principalii organizatori ai acestui eveniment în tandem sunt Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială INCAS și Deutsches Zentrum für Luft- und Raumfahrt DLR, cu sprijinul Comisiei Europene și în cadrul Președinției României a Consiliului UE. Personalitățile care au creeat acest concept sunt Dr. Cătălin Nae, președinte INCAS și EREA (Alumnus UPB FIA) și Prof. Rolf Henke, membru al consiliului de administrație pentru aeronautică al DLR, șef al ACARE.

Universitatea Politehnica din București a fost reprezentată de Rectorul Mihnea Costoiu, care a fost keynote speaker în panoul despre educația aeronautică, moderat de Prof. Spiros Pantelakis, președintele European Aeronautics Science Network (EASN). Din panel au mai făcut parte Dr. Joris Melkert, Decan al TU Delft și Președinte PEGASUS, precum și Rita Ponza, CEO al companiei HIT09 (un spin-off de inginerie aerospațială al Univ. Padova).

De asemenea, universitatea a mai avut un generos stand în spațiul expozițional, la care a fost expus un avion fără pilot cu propulsie electrică (Volta), realizat de absolvenți ai facultății în cadrul unui contract al UPB. De asemenea, au fost expuse bannere cu aeronave proiectate și fabricate de profesori sau de absolvenți de prestigiu ai Secției de Aviație a UPB, cum sunt Prof. Elie Carafoli, Prof. Ion Grosu și Ing. Iosif Șilimon.

Dintre absolvenții de prestigiu, l-am prezentat și pe Ing. Bogdan Marcu, proiectantul turbopompei  lansatorului Falcon 9 în cadrul programului SpaceX, de asemenea pe General Dr. Dumitru Dorin Prunariu, primul și singurul cosmonaut român.

Prezența la conferință a Dr. Jaiwon Shin, lider al Cercetării Aeronautice a NASA este o dovadă a impactului internațional al acestui eveniment major. Pe 30 mai am avut plăcerea de a-l primi pe Dr. Shin și în comunitatea studenților și profesorilor noștri, la UPB-FIA.

La panelul de Competitivitate Industrială, Serge Durand, Director General, Airbus Helicopters Romania a menționat că în fiecare aeronavă Airbus care zboară astăzi, găsim cel puțin două componente majore fabricate în România. Această afirmație este o recunoaștere importantă a competitivității industriei aerospațiale românești. Puetm adăuga că inginerii români nu contribuie doar la fabricație, dar și la proiectarea unor componente ale aeronavelor Airbus, prin subcontractare către filiale românești cum ar fi GKN Fokker Engineering Romania, ALTEN Delivery Center, AKKA Technologies, Assystem etc.

În secțiunea științifică, o echipă a UPB-FIA (subsemnatul și S.l. dr. ing. C. E. Constantinescu) am prezentat Machine Learning Aplicat la Optimizări de Siguranță și de Securitate Aeronautică.

În cea de-a treia zi AeroDays, UPB-FIA a avut plăcerea de a găzdui o foarte importantă reuniune a European Aeronautics Science Network (EASN). Prof. Spiros Pantelakis de la Univ. din Patras, Președintele EASN, a urat bun venit UPB-FIA ca nou membru al prestigioasei organizații. Persoane care funcționează ca Puncte Naționale de Contact EASN din 18 țări au participat la întâlnire.

Joris Melkert a avut o prezentare semnificativă despre viitorul educației în ingineria aerospațială.

El a trecut în revistă „provocările care stau în fața viitorilor ingineri:

• să ”înverzească” aviația
• să crească nivelul de siguranță încă și mai mult
• să aibă competențe digitale mai mari
• să fie capabili de a lucra în echipe internaționale, multidisciplinare și interdisciplinare
• să fie pregătiți pentru profesii care nu există astăzi
• să fie destul de mulți”

„Cum putem utiliza cel mai bine cele 3 cicluri?”

„Licență:

• predarea tuturor cunoștințelor de bază

+ îmbunătățirea competențelor digitale

+ îmbunătățirea competențelor pentru lucrul în echipă

Joris Melkert a reiterat că „ar trebui să avem un sistem european de control al calității bazat pe conținutul învățământului, atât pentru cunoștințe cât și pentru competențe, pentru a trage toți în aceeași direcție” și a menționat proiectul PEGASUS, unde INCAS este membru deplin.

„Master:

1. Locul unde studenții învață să se specializeze
2. Locul unde te poți adapta repede cerințelor partenerilor prin cursuri la alegere”

Specializarea ar trebui luată sub anumite rezerve!

„Specializare Nu pentru că vei rămâne aerodinamician, specialist în structuri / inginer de propulsie / proiectant de aeronave / inginer de control automat pentru restul vieții.

Dar deoarece aici înveți cum să devii un profesionist (învățare pe tot parcursul vieții)”.

„Doctorat:

Locul unde inventăm viitorul

Aici începe dezvoltarea a unor părți din viitoarele generații de aeronave

De asemenea aici este locul unde se nasc ideile viitoarelor companii start-up”

L-am întrebat pe Joris Melkert care ar trebui să fie ținta sistemului de educație aerospațială? Inginerie aerospațială sau cercetare științifică aerospațială? El a dat un răspuns interesant și ambivalent: noi țintim să scoatem ingineri aerospațiali, dar cel mai bun mod de a face bine acest lucru este prin știința aerospațială! A explicat că cele mai bune școli de științe aerospațiale au produs cei mai buni ingineri.

În spațiul expozițional, toate realizările europene majore în cercetarea aeronautică au fost ilustrate cu machete, eșantioane, instalații experimentale și modele de aeronave.

ROMAERO a prezentat un proiect de avion electric BN-2, dezvoltat în parteneriat cu o echipă UPB-FIA condusă de Conf. dr. ing. Petrișor Pârvu.

Am avut bucuria să-i întâlnim la tot pasul pe absolvenții Facultății de Inginerie Aerospațială a UPB la AeroDays, începând cu foarte apreciații organizatori Dr. Cătălin Nae, președinte INCAS și EREA, ing. Claudia Dobre, organizator al AeroDays 2019 (INCAS). Aici mai jos m-am fotografiat cu Ing. Ovidiu Dumitrache de la EUROCONTROL (stânga) și Dr. Cătălin Fotache de la United Technologies Research – Pratt & Whitney (dreapta).